A junk tango story

Personajele, ea - româncă, el - argentinian se întâlnesc în urmă cu 20 de ani la Buenos Aires, se iubesc și se întorc la viețile lor de dinainte de el și ea. Decid să se revadă peste 20 ani undeva în Europa.
Se întâlnesc și vorbesc despre tango, iubire, vin, pantofi, fluturi, tablouri, soțul ei, iubita lui, prietena ei cea mai bună, iubire, trădare, iertare și din nou iubire.
Spectatorul vede desfășurându-se aceeași poveste de iubire, dar la vârste diferite: ei la 20 de ani, pe scenă, în background, când atingerea și dansul, tango-ul, sunt singurele mijloace de comunicare - dansând fără să-și pună neîncetat întrebări, fără frustrări și fără nevoia de a-și explica dragostea - și tot ei, 20 de ani mai târziu, de această dată cerebrali, copți, cu explicații pentru orice, certitudini și confirmări și fără dans.
Aflăm de la ea că: "Toate se întâmplă la timpul lor. Degeaba cerem să se întâmple când avem noi chef."